Metilfenidatul este un medicament psihostimulant care a fost utilizat pentru a trata oboseala legată de cancer (CRF – Cancer-Related Fatigue) la pacienții cu cancer avansat (Centeno et al., 2022). Deși nu este utilizat în mod direct pentru a trata cancerul în sine, a fost studiat pentru potențialul său de a atenua oboseala și de a îmbunătăți calitatea vieții pacienților cu cancer.
Metilfenidatul, un stimulent al sistemului nervos central, este utilizat în mod obișnuit în tratamentul cancerului pentru a atenua simptome precum depresia, somnolența, anomaliile cognitive și oboseala (Sood et al., 2006). Au fost efectuate numeroase studii pentru a evalua eficacitatea și siguranța metilfenidatului în gestionarea oboselii legate de cancer (CRF) (Yennurajalingam et al., 2011). Mai multe studii pilot de mici dimensiuni și studii cu o putere adecvată au demonstrat eficacitatea metilfenidatului în tratarea acestor simptome (Sood et al., 2006). S-a constatat că metilfenidatul a fost bine tolerat și a demonstrat o îmbunătățire semnificativă a nivelului de oboseală la pacienții cu cancer (Kapoor, 2012). De asemenea, s-a demonstrat că îmbunătățește atenția, performanța academică, abilitățile lingvistice, memoria și comportamentul la copiii cu tumori cerebrale sau leucemie limfatică acută (Challman & Lipsky, 2000).
Utilizarea metilfenidatului în tratamentul cancerului este susținută de literatura medicală, care recunoaște beneficiile sale paliative în ceea ce privește ameliorarea simptomelor la pacienții cu cancer (Rozans et al., 2002). Studiile controlate cu placebo au documentat eficacitatea metilfenidatului ca agent adjuvant în tratamentul depresiei și al durerii la pacienții cu cancer care primesc îngrijiri paliative (Sullivan et al., 2016). În plus, s-a constatat că metilfenidatul este eficient în reducerea oboselii legate de cancer și în îmbunătățirea calității vieții la pacienții cu diferite tipuri de cancer (Yennurajalingam et al., 2011). O meta-analiză a studiilor controlate randomizate a arătat, de asemenea, efectul terapeutic al metilfenidatului asupra CRF (Gong et al., 2014).
Au fost investigate caracteristicile specifice ale pacienților asociate cu un răspuns pozitiv la tratamentul cu metilfenidat pentru CRF (Yennurajalingam et al., 2011). S-a constatat că răspunsul la tratament la inițierea tratamentului este un bun predictor al îmbunătățirii pe termen lung (Kapoor, 2012). Cu toate acestea, studiile controlate randomizate au arătat rezultate mixte în ceea ce privește eficacitatea metilfenidatului pentru CRF (Yennurajalingam et al., 2011). Sunt necesare cercetări suplimentare și studii controlate cu placebo pentru a înțelege mai bine rolul precis al metilfenidatului în ameliorarea simptomelor la pacienții cu cancer (Rozans et al., 2002).
Dozarea și administrarea metilfenidatului în tratamentul cancerului pot varia. De obicei, se administrează de două ori pe zi, la micul dejun și la prânz, pentru a minimiza insomnia (Breitbart & Alici, 2008). A fost explorată utilizarea metilfenidatului în serviciile de neuro-oncologie pediatrică și a fost propusă ca strategie de reabilitare a deficitelor neurocognitive la supraviețuitorii cancerului la copii (Hagan et al., 2022). Cu toate acestea, au fost identificate bariere în calea utilizării metilfenidatului în serviciile de neuro-oncologie pediatrică, cum ar fi cunoașterea limitată a bazei de dovezi și resursele inadecvate (Hagan et al., 2022).
Într-un studiu de evaluare a eficacității metilfenidatului pentru reducerea oboselii legate de cancer, s-a constatat că tratamentul cu metilfenidat nu a afectat cel mai grav nivel de oboseală sau alte simptome ale pacienților (Escalante et al., 2014). Cu toate acestea, a arătat o îmbunătățire semnificativă în ceea ce privește învățarea verbală, memoria, percepția vizuală, analiza și viteza de scanare a pacienților. De asemenea, pacienții tratați cu metilfenidat au lipsit mai puține ore de la serviciu din motive de sănătate și au lucrat mai multe ore (Escalante et al., 2014).
Un studiu retrospectiv care a evaluat rolul metilfenidatului în tratarea oboselii la pacienții cu cancer pancreatic avansat a constatat că scorurile de oboseală ale 55 % dintre pacienți s-au îmbunătățit cu un grad, 8 % cu două grade, iar la 23 % dintre ei oboseala s-a rezolvat, în timp ce 14 % nu au beneficiat de tratament (Jiang et al., 2016).
O metaanaliză în rețea a studiilor controlate randomizate care a comparat eficacitatea și siguranța metilfenidatului și a ginsengului în tratarea oboselii legate de cancer a constatat că ambele tratamente pot ameliora semnificativ CRF, ginsengul fiind potențial mai eficient și cauzând mai puține evenimente adverse (Li et al., 2023).
În concluzie, metilfenidatul este utilizat în mod obișnuit în tratamentul cancerului pentru a atenua simptome precum depresia, somnolența, anomaliile cognitive și oboseala. S-a dovedit a fi eficient și bine tolerat în gestionarea oboselii legate de cancer și în îmbunătățirea calității vieții la pacienții cu cancer. Cu toate acestea, sunt necesare cercetări suplimentare și studii controlate cu placebo pentru a înțelege mai bine rolul său precis și pentru a identifica caracteristicile specifice ale pacienților asociate cu un răspuns pozitiv la tratamentul cu metilfenidat.
Bibliografie:
Breitbart, W. and Alici, Y. (2008). Pharmacologic treatment options for cancer-related fatigue: current state of clinical research. Clinical Journal of Oncology Nursing, 12(0), 27-36. https://doi.org/10.1188/08.cjon.s2.27-36
Centeno, C., Rojí, R., Portela, M. A., De Santiago, A., Cuervo, M. A., Ramos, D., Gandara, A., Salgado, E., Gagnon, B., & Sanz, A. (2022). Improved cancer-related fatigue in a randomised clinical trial: methylphenidate no better than placebo. BMJ supportive & palliative care, 12(2), 226–234. https://doi.org/10.1136/bmjspcare-2020-002454
Challman, T. and Lipsky, J. (2000). Methylphenidate: its pharmacology and uses. Mayo Clinic Proceedings, 75(7), 711-721. https://doi.org/10.4065/75.7.711
Escalante, C. P., Meyers, C., Reuben, J. M., Wang, X., Qiao, W., Manzullo, E., Alvarez, R. H., Morrow, P. K., Gonzalez-Angulo, A. M., Wang, X. S., Mendoza, T., Liu, W., Holmes, H., Hwang, J., Pisters, K., Overman, M., & Cleeland, C. (2014). A randomised, double-blind, 2-period, placebo-controlled crossover trial of a sustained-release methylphenidate in the treatment of fatigue in cancer patients. Cancer journal (Sudbury, Mass.), 20(1), 8–14. https://doi.org/10.1097/PPO.0000000000000018
Gong, S., Sheng, P., Jin, H., He, H., Qi, E., Chen, W., … & Hou, L. (2014). Effect of methylphenidate in patients with cancer-related fatigue: a systematic review and meta-analysis. Plos One, 9(1), e84391. https://doi.org/10.1371/journal.pone.0084391
Hagan, A., Bailey, S., & Watts, S. (2022). Barriers to the use of methylphenidate in paediatric neuro-oncology services. https://doi.org/10.1101/2021.12.30.21268574
Jiang, Z., Butler-Bowen, H., Rodriguez, T., Garcon, M. C., Smith, M. H., Relias, V., & Saif, M. W. (2016). Role of methylphenidate in the treatment of fatigue in advanced pancreatic cancer population. Annals of gastroenterology, 29(4), 536–543. https://doi.org/10.20524/aog.2016.0065
Kapoor, S. (2012). Methylphenidate for the amelioration of cancer-associated fatigue. Supportive Care in Cancer, 20(10), 2247-2247. https://doi.org/10.1007/s00520-012-1488-6
Li, H., Che, K., Zhi, Z., Xu, W., Huang, J., Wang, X., Liang, X., Zhao, T., Hu, J., Hou, T., Sun, S., & He, J. (2023). Efficacy and safety of methylphenidate and ginseng in cancer-related fatigue: a network meta-analysis of randomised controlled trials. Translational cancer research, 12(4), 732–742. https://doi.org/10.21037/tcr-22-2303
Rozans, M., Dreisbach, A., Lertora, J., & Kahn, M. (2002). Palliative uses of methylphenidate in patients with cancer: a review. Journal of Clinical Oncology, 20(1), 335-339. https://doi.org/10.1200/jco.20.1.335
Sood, A., Barton, D., & Loprinzi, C. (2006). Use of methylphenidate in patients with cancer. American Journal of Hospice and Palliative Medicine®, 23(1), 35-40. https://doi.org/10.1177/104990910602300106
Sullivan, D., Mongoue-Tchokote, S., Mori, M., Goy, E., & Ganzini, L. (2016). Randomised, double-blind, placebo-controlled study of methylphenidate for the treatment of depression in ssri-treated cancer patients receiving palliative care. Psycho-Oncology, 26(11), 1763-1769. https://doi.org/10.1002/pon.4220
Yennurajalingam, S., Palmer, J., Chacko, R., & Bruera, E. (2011). Factors associated with response to methylphenidate in advanced cancer patients. The Oncologist, 16(2), 246-253. https://doi.org/10.1634/theoncologist.2010-0214
Comentariile sunt închise